„ARP”: există o Românie Tainică

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU PATRIMONIU

~Scriitorul Francisc Păcurariu omagiat în satul natal

Anul trecut  s-a desfasurat in com.Teaca din jud.Bistrita o actiune deosebita in acesti ani cand memoria faptelor bune si aducerea-aminte a personalitatilor importante sunt nu deficitare ci programatic absente.La initiativa familiei(scriitoarea si hispanista Doina Pacurariu si istoricul literar Tudor Pacuraru)a fost atribuit Bibliotecii comunale numele scriitorului Francisc Pacurariu, important prozator,eseist si diplomat roman din a doua jumatate a sec.XX; cu acest prilej a fost dezvelita o placa memoriala, in basorelief. ARP, aflata printre sustinatorii acestei idei, a fost reprezentat la festivitati de dna Melania Cuc,scriitoare din Bistrita.

_______________________________________
EMERGENTA A ROMANIEI PROFUNDE

Evenimentul de la Teaca a avut o serie de caracteristici unice. Din cele patru zari, in scurtul interval a un sfert de ora s-au adunat cei care urmau a cuvanta. Fara sa se puna in prealabil de acord, s-au intzeles si lucrarea a iesit dincolo de asteptari. Emergentza a Romaniei profunde? Mai mult ca sigur, ca o demonstratie prin fapte ca ideea preconceputa conform careia romanii se sfasie intre ei de fiecare data cand se vad, e pur si simplu un fals defaimator. Un fel de United Peoples Action nationalist, interesanta idee, nu?! Acum ma bucur mult de initiativa ARP de a publica note despre eveniment. Ma gandeam la asta, dar mai bine ca initiativa vine de la Dvs. – asta onoreaza si mai mult afectuoasa comuniune de idei care ne leaga. Inca inainte de a pleca, la Bucuresti am pregatit un CD pe care am inclus in exclusivitate si documente foto de familie – tatal meu cu regretatul prof Edgar Papu, cu Rafael Alberti sau remitand scrisorile de acreditate arhiepiscopului Makarios, de pioasa amintire. Si mai sunt multe altele, necunoscute istoriografiei literare romanesti, cata mai este ea…In legatura cu aceasta, Dna Melania Cuc a avut o alta idee interesanta: reunirea intr-un modest volum a contributiilor intelectualilor bucuresteni si bistriteni in contextul acestui eveniment. Ca o idee de lucru. Am aderat la generoasa idee.Nu-i timpul pierdut, ba mai mult – ca toate ideile bune, timpul si oamenii de calitate le imbogatzesc, le adancesc… In afara de aspectele editoriale,mai este aspectul cultural al situatiei. Noua biblioteca FRANCISC PACURARIU din TEACA ar fi bucuroasa sa primeasca orice donatie de carte sau publicatie cu adevarat romaneasca. Iar aici aveti posibilitatea sa faceti opera de cultura romaneasca, intr-o localitate fara mari posibilitati, dar cu un liceu cu 500 de elevi. Avand in vedere acest aspect, am hotarat ca peste cateva luni, sa incercam sa donam un calculator si sa subventionam o legatura Internet cu mare viteza, la biblioteca. E un cadou „otravit” – tanarul vine la biblioteca de dragul Internetului si pleaca cu o carte sub bratz. Vom incerca sa iasa in parametrii corecti, in primavara viitoare – posibil impreuna cu un sit al bibliotecii.
TUDOR PACURARU

_________________
In Memoriam

Figură proeminentă a literaturii româneşti postbelice dar şi diplomat cu vocaţie incotestabilă, Francisc Păcurariu s-a născut şi a pornit în lumea, pe care a cucerit-o prin performanţele sale intelectuale extraordinare, din localitatea Teaca(Teckendorf) , judetul Bistrita Năsăud, localitate în care noţiunea de „unitate prin diversitate”- sintagmă considerată a fi găselniţă vest-europeană, modernă, făcea Încă de pe atunci, ca românii, maghiarii, saşii şi ţiganii să trăiască într-o frăţietate ce avea să ducă direct şi proporţional şi la dezvoltarea economică a locului, – vinul de Teaca, fiind, pe vremea copilăriei Scriitorului, emblemă, semn de statornicie şi prietenie atâta timp cât omul era Om. Astăzi, cel care a scris cu discernământ şi fără patimă, despre realaţia dintre românii şi maghiarii Transilvaniei de-a lungul unui veac întreg, cel care a iubit Nordul de Ţară, târâm aspru şi tare ca sâmburele de piersică, nu mai este printre cei vii, dar… de acolo , de unde îi este locul, din Veşnicie,- sigur că resimte fiorul întoarcerii sale, peste decenii, fie şi numai sub formă de amintire în locul natal, printre cei care îl evocă astăzi cu mândria de fiu al acestor meleguri care s-au îmbogăţit spiritual şi prin cel ce a fost şi mai este prin carte, Francisc Păcurariu. Din bogata sa panoplie editorială, din Opera-i vastă şi cu valenţe certe la cultura europeană, a lumii contemporane, amintim aici doar cateva titluri şi de care mulţi dintre noi îşi amintesc cu plăcerea lecturii bune, desigur: Ultima călătorie a lui Ulise, Geneza, Labirintul, Tatuajele nu se lasă la garderobă, Solstiţiul de iarnă şi remaracabila lucrarea socio-istorică, de-o îndrăzneală, sinceritate şi documenatre urieşească,- Românii şi maghiarii din Transilvania de-a lungul timpului. Despre Francisc Păcurariu se cuvine să se studieze la clasă, elevii să afle că Europa nu începe cu ceea ce este doar astăzi ci, şi că am făcut paşi de integrare cu mulţi ani înainte si prin scrierile marelui Francisc Păcurariu, pe care îl evocăm astăzi. In acest cadru de consideraţiune care i se cuvine, la iniţiativa unui grup de intelecutali bucureşteni ,în frunte cu fiul scriitorului, Tudor Păcurariu şi de profesorul Artur Silvestri,- intelectual de talie mondială, care, dintr-o chemare, care nu are încă un nume în viaţa culturală actuală din România,- printr-un lung şir de acţiuni iniţiate şi derulate pe cont propriu şi cu cheltuială de energie, -a fondat şi Asociaţia Scriitorilor Crestini din Romania şi Asociaţia Română pentru Patrimoniu ,- acest grup de intelectuali de elită a pus bazele proiectului” Francisc Păcurariu în Memoriam”- care onorează nu doar ca judeţ, dar mai ales ca români care aveam o istorie literară de dovedit. Astfel, în colaborare directă cu Consiliul Local Teaca, cu primarul Ilie Vultur, în cadrul Bibliotecii Comunale din Teaca, la 24 iunie 2006, a fost dezvelită placa comemorativă „Francisc Păcurariu”. O seamă de scriitori şi jurnalişti bistriţeni au participat la acest eveniment,- unii fizic, altii fie şi numai prin lucrări de istorie literară, alocuţiuni, care, mai apoi, îşi vor găsi , locul într-o lucrare editorială,- un omagiu adus celui care a crescut , trăit şi scris într-o adevărată simbioză culturală, tipic europeană. Toti cei care l-au cunoscut ca Om sau doar ca scriitor, care îi apreciază Opera, sunt aşteptaţi să ni se alături în acest demers.
MELANIA CUC, Bistrita